Nu mai ştim să-l luăm pe cel de lânga noi de mână şi să-i spunem că-l iubim..

Nu mai ştim să-l luăm pe cel de lânga noi de mână şi să-i spunem că-l iubim..

scris de Dan Biţuică

 

  
 Oare ne putem raporta la celebra zicală ..NU LĂSA PE MÂINE CE POŢI FACE AZI ?

   Priviţi oglinda şi o să observaţi cu toţii că ne-am schimbat şi nu numai ca fizionomie…suntem obosiţi şi din ce în ce mai trişti..mai egoişti…mai nepăsători…o să realizaţi cu toţii asta chiar dacă nu o să vă recunoşteţi..

   Credem că putem face mâine ceea ce puteam face azi, că ne vom bucura mâine de ceea ce ne puteam bucura azi! Dar ceea ce nu trăim la timp, nu vom mai trăi niciodata! Asta se întâmplă de fiecare dată când trecem peste…cum se spune…însă trecem peste trăirile noastre şi peste ce puteam realiza în favoarea noastra.

   Suntem acaparaţi de rutina traiului zilnic, de goana după bani – câţi mai mulţi, să avem case cât mai mari şi maşini cât mai luxoase. Ne consumăm psihic zilnic cu intrebări “stresante” de genul “ce mai gătesc azi”?, ”cu ce să mă imbrac”? Ne smulgem părul şi avem insomnii pentru diverse datorii sau facturi neplătite. Ne consumam zilnic în interiorul nostru ca X sau Y nu ne place.

   Ne incărcam (şi ne distrugem) mintea seară de seară cu ştiri de la tv din ce in ce mai hidoase, cu filme din ce in ce mai horror, cu emisiuni din ce in ce mai proaste, cu ştiri despre sfârşitul iminent al lumii, comentam ce a mai facut politicianul x sau ne bucurăm că ”uite, in fine, l-au arestat şi pe y!!! aşa!!! să se sature, că prea fura dom”le!!”

    Zi de zi, an de an. Şi ne acrim. Şi ne tuflim. Şi devenim mai nefericiţi şi sufletul nostru devine din ce in ce mai bătrân. Şi nu mai stim sa radem. Şi nu ne mai amintim lucrurile cu adevărat importante in viaţă. Suntem dependenţi de tehnologie încăt am ajuns să ne uităm pe gadget-uri la vreme decăt să privim fereastra…

    Timpul parcă se comprimă şi nu ne mai dă satisfacţia de altădată…uităm să fim eleganţi în comportament şi în exprimare …uităm să fim politicoşi ,,,privind in jurul tău vei observa că toţi am devenit aşa .întâmplător oare ?  Nu suntem cumva în borcanul nefericitului hamster ? 

   Nu mai ştim să-l luam pe cel de lânga noi de mână şi să-i spunem că-l iubim. Nu mai ştim să ne bucuram când privim un apus de soare, nu mai vedem magia unui cer instelat. Nu mai ştim ce placere este când mergi desculţ prin iarbă. Nu ne mai bucurăm când plouă, ,,,ca ne udă! Nu ne place când e prea cald, că transpirăm.

    Nu mai ştim sa fim tandri, că e semn de slăbiciune. Nu mai ştim să privim jumatatea plină a paharului. Obsedaţi de trecut şi ”setati” doar pe viitor, nu mai ştim să traim in prezent. 

    Nu ne mai bucură lucrurile mărunte , nu ne mai bucurăm de raza soarelui care-ţi mângăie obrazul în zori de zi…ne supără lumina..ne supără cântecul păsărilor la geamul nostru…ne supără cântatul cocoşilor şi zumzăitul albinelor…ce am devenit ? 

   Credem că putem face mâine ceea ce puteam face azi, că ne vom bucura mâine de ceea ce ne puteam bucura azi! Dar ceea ce nu trăim la timp nu vom mai trăi niciodata! 

   Viaţa e atat de scurtă… Haideţi să devenim mai fericiţi, numai noi putem realiza acest lucru. Gândind ”sănătos”, privind viaţa cu optimism si râzand cât mai mult! Făcând asta, e adevarat că problemele nu dispar, dar parcă nu mai sunt aşa de dificile. Şi se rezolvă la un moment dat.

   In fond, suntem elevi la Şcoala Vietii. E normal să avem probleme de rezolvat. Dar avem şi recreaţii şi vacante, nu ? Haidem cu toţii să facem viaţa mai frumoasă ! Zâmbiţi…este gratis şi benefic ..haideţi în vacanţa vieţii !