O iubire online...
scris de Dan Bițuică
prima parte - AICI
Cristina atinse timid tastatura răspunzându-i lui Paul :
- Bună seara !
- Mă scuzi că te deranjez în privat , dar am simțit nevoia să-ți spun că ești o femeie foarte frumoasă !
- Oh, mulțumesc mult , spuse Cristina roșind de parcă Paul se afla în fața ei.
- Am văzut că ești căsătorită dar chiar și așa tot frumoasă ești .Sper din tot sufletul să nu îți creez probleme și nici nu vreau să te dezorientez .
- Și eu sper , cât despre dezorientat chiar nu o să reușești.
- De ce ?
- Pentru că nu am un NORD al meu să știu spre ce mă orientez.
- Totuși ești căsătorită , asta ar implica să ai un NORD.
- Ar implica însă acest nord l-am pierdut de ceva timp.
- Să nu-mi spui că ai o căsnicie nefericită , o femeie așa frumoasă ca tine ar fi mare păcat.
- Ei , bine află că așa stau lucrurile în viața mea.
- Atunci ce te împiedică să termini cu asta ? Ce te reține ?
- Cred că frica de necunoscut , frica de singurătate cu toate că nici acum nu stau mai bine .
- Te înțeleg până la un punct , apoi e greu să fac asta.
- Ai dreptate, nici eu nu mă mai înțeleg uneori.
Și apoi cei doi au început să-și povestească viața , iar pe fiecare zi aflau lucruri noi și descopereau lucruri comune .
Cristina practic se îndrăgostise de Paul care nici el nu era mai prejos . Abia așteptau seara să se poată vedea și discuta două sau chiar trei ore în funcție de programul lui Emil , soțul Cristinei .
Idila a continuat așa aproape un an , timp în care cei doi erau din ce în ce mai dependenți unul de celălalt. Cristina a căpătat încrederea în Paul care își dorea această femeie din tot sufletul.
Într-o seară în timpul unei discuții online Paul se opri din povestit banalități :
- Cristina , eu te iubesc mult și vreau să fii soția mea !
Ea uluită nu știa ce să răspundă . Nu că nu știa ce simte pentru Paul dar ea era o femeie căsătorită , avea un băiat , nu era chiar simplu să răspundă acelei cereri mai mult decât directă.
- Paul , tu știi foarte bine că și eu nutresc aceleași sentimente pentru tine însă sper că nu ai uitat că eu sunt căsătorită.
- Asta o știu iubita mea ! De asta îți propun ca săptămâna ce urmează să vin în orașul tău și împreună să mergem la notar să intentezi acțiunea de divorț. Ce spui despre asta?
- Uh , m-ai luat repede și sunt puțin confuză , chiar nu știu ce să spun.
- Adică nu mă vrei ?
- Ba daaa...dar numai că..
Paul se supărase ca un copil , nu înțelegea că totuși Cristina nu putea lua o hotărâre așa repede și că nu-i era chiar ușor să o facă. Nu că ar mai reține-o ceva în relația cu Emil însă ea era o femeie care niciodată nu luase hotărâri atât de radicale mai ales când venea vorba despre viața ei.
Era speriată și confuză , totul se petrecea foarte repede , iar ea nu era o femeie care avea curaj să facă acest pas.
- Paul , te rog să nu-mi forțezi mâna, lasă-mă un timp să mă obișnuiesc cu asta , apoi o să-mi fie mai ușor să îți răspund la asta. Te rog , am nevoie de puțin timp , dar nu pentru a cântări că te doresc sau nu , aici nu este vorba despre tine , este vorba despre mine și gândurile mele. Pentru tine răspunsul este un DA mare și eu te vreau însă mai dă-mi puțin timp pentru mine .
- Încerc să te înțeleg , bine fie cum spui tu.
- Uite cum facem , o să întrerupem relația noastră pentru 2 luni , nu vom mai vorbi , apoi dacă după 2 luni vom simți același lucru atunci vom merge mai departe, ce zici ?
- E cam greu , dar o să încercăm și asta .
- Bine , atunci îți doresc o noapte liniștită și sper să suporți ușor examenul ce urmează să-l trecem împreună .
- Mulțumesc mult, ne vedem după exact 60 de zile, seară frumoasă draga mea.
Paul era puțin dezamăgit , nu știa dacă o să reziste atât fără să o vadă sau să-i vorbească Cristinei.
De acum simțea că timpul este dușmanul său cel mai înverșunat , apucă o carte din bibliotecă și se trânti pe canapea , încercând să-și mute gândurile de la Cristina. După un timp realiză că nu înțelesese nimic și că gândul său era la frumoasa Cristina . Adormi îmbrăcat pe canapea ...
va urma ...partea a treia-a - AICI
0 Comentarii